Revista editata de:
Departamentul de Drept al Academiei de Studii Economice din Bucuresti
Si
Societatea de Științe Juridice și Administrative
ISSN: 2247-7195
e-ISSN 2248 – 0382
ISSN-L 2247 – 7195
Frecventa aparitiei:
2 numere / an
Contact:
office@TribunaJuridica.eu
PARTENERI:
CONFERINŢA INTERNAŢIONALĂ
PERSPECTIVE ALE DREPTULUI AFACERILOR ÎN MILENIUL AL TREILEA
www.businesslawconference.ro
INTERNATIONAL CONFERENCE
GLOBAL ECONOMICS AND GOVERNANCE
www.gegresearch.org
Editura ASE
www.editura.ase.ro
JURIDICE.ro
www.juridice.ro
|
|
Rezumat
Legislaţia de drept al muncii aplicabilă personalului bugetar este profund diferită de cea aplicabilă în sectorul privat. Spre deosebire de sectorul privat, unde piaţa este cel mai eficient regulator, sancţionând orice eroare făcută de către evaluator, în sectorul public nu există întotdeauna un feedback al realităţii economice care să demonstreze corectitudinea şi eficienţa evaluării candidaţilor în vederea angajării. De aceea, legea intervine aici mai adânc, impunând condiţii, termene şi proceduri. Dacă sectorul privat beneficiază de o deosebită flexibilitate în domeniul angajării personalului, tocmai cu scopul unei depline racordări la cerinţele realităţii economice, în sectorul public flexibilitatea poate conduce la manifestări de subiectivism şi arbitrariu. Pe de altă parte, legiferarea excesivă pe care o putem întâlni în sectorul bugetar poate genera soluţii versatile şi chiar contradictorii.
Cuvinte-cheie: dreptul muncii, personal bugetar, angajare, promovare.
Rezumat
Având ca obiectiv asigurarea celerităţii procesului penal român, modificările legislative aduse actualului Cod de procedură penală prin Legea nr. 202/2010 au avut incidenţă şi în materia căilor de atac, conducând la reducerea numărului gradelor de jurisdicţie în majoritatea cauzelor penale. Codul de procedură penală român în vigoare reglementează, ca regulă generală, triplul grad de jurisdicţie în materie penală, consacrând două căi ordinare de atac: apelul şi recursul; în urma modificărilor legislative aduse actualului Cod de procedură penală (prin Legea nr. 202/2010), doar cauzele judecate în primă instanţă la tribunal mai pot parcurge ambele căi ordinare de atac. Şi Legea nr. 135/2010 privind noul Cod de procedură penală aduce modificări în privinţa căilor de atac ordinare şi, implicit, a gradelor de jurisdicţie. Astfel, în scopul asigurării celerităţii procesului penal şi al accelerării soluţionării cauzelor penale, în condiţiile în care vor spori garanţiile în faza de urmărire penală şi la judecata în primă instanţă, în materia căilor de atac noul cod prevede calea ordinară de atac a apelului, integral devolutivă. În ceea ce priveşte recursul, acesta va deveni o cale extraordinară de atac (sub denumirea de recurs în casaţie), exercitată doar în cazuri excepţionale şi numai pentru motive de nelegalitate.
Cuvinte-cheie: celeritate; căi de atac ordinare; cauză penală; modificări legislative; noul Cod de procedură penală.
Rezumat
Longevitatea Codului civil român de la 1864, şi durata lungă de coabitare cu Codul comercial din 1887 ridică problema punerii în executare cu celeritate a noului Cod civil! Prin urmare, este extrem de important de a compara reglementările legale privind societățile comerciale din noul Cod civil cu prevederile legale cuprinse în Legea 31/1990! Deoarece noul Cod civil nu are încă o bogată jurisprudență în spate, studiul de faţă se bazează numai pe examinarea doctrinei în acest domeniu. Rezultatele studiului se adresează cercetătorilor şi profesorilor de la facultăţile de drept: originalitatea studiului constă în compararea prevederilor din noul Cod civil cu cele din vechiul Cod civil. Studiul de faţă oferă o imagine de ansamblu, încercând să creeze o nouă perspectivă şi o analiză mai completă!
Cuvinte-cheie: societăţi comerciale, asociaţi, contract de societate, Codul civil.
Rezumat
Prezentul studiu examinează – dintr-o dublă perspectivă – istorică şi teleologică, dispoziţiile constituţionale care consacră prezumţia dobândirii licite a averii, inclusiv evoluţia şi interpretarea în jurisprudenţa Curţii Constituţionale a acestora, în scopul realizării unui cadru de analiză al Legii nr. 63/2012 pentru modificarea şi completarea Codului penal şi a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, lege care consacră instituţia confiscării extinse, expresie a preocupărilor internaţionale de reglementare în această materie.
Cuvinte-cheie: drept de proprietate, prezumţia dobândirii licite a averii, securitate juridică, confiscare extinsă, revizuirea Constituţiei.
Rezumat
Relaţia exactă dintre demnitate şi drept nu a fost încă pe deplin clarificată. Ştim doar că, deşi noţiunea de „demnitate” îşi are originile în Antichitate, ea a pătruns în legislaţia internaţională şi a fost preluată ulterior de constituţiile naţionale abia după cel de-al Doilea Război Mondial. De atunci, dreptul utilizează termenul, dar nu îl defineşte. În aceste condiţii, putem vorbi de un veritabil concept juridic? Este demnitatea un mijloc sau un scop pentru drept? Care este relaţia dintre „demnitate” şi „drepturile fundamentale ale omului”? Este ea un drept între altele sau o valoare fundamentală pentru toate? Iată câteva întrebări cărora articolul încearcă să le sugereze un răspuns…
Cuvinte-cheie: demnitate, drept, drepturi fundamentale, drept natural, abuz de drept.
Rezumat
Normele juridice au un caracter dinamic, în sensul că acestea se modifică în funcţie de evoluţia societăţii la un moment dat, astfel încât să răspundă cu succes nevoilor de legiferare a relaţiilor sociale. Codul penal nu face excepţie de la această regulă. Prin Legea nr. 278/2006 insulta şi calomnia au fost dezincriminate, situaţie care a dus şi
la modificarea conţinutului legal al altor infracţiuni, precum ultrajul, prevăzut în art. 239 C. pen., prin abrogarea variantei de bază a acestuia, relativă la insultă şi calomnie.În schimb, la infracţiunea de purtare abuzivă, prevăzută în art. 250 C. pen., varianta tip, reprezentată de ,,întrebuinţarea de expresii jignitoare”, a rămas în vigoare.
Cuvinte-cheie: insultă, calomnie, ultraj, purtare abuzivă, dezincriminare.
|
|
|
Autor: Prof. univ. dr. Raluca DIMITRIU
